Bine aţi
venit la prezentarea Raportului de Activitate al Direcţiei Naţionale
Anticorupţie pe anul 2014.
La bilanţul
de astăzi participă, alături de invitaţii de la instituţiile cu
care colaborăm, procurori, poliţişti şi specialişti din cadrul
DNA.
Am să
încep cu câteva elemente definitorii pentru 2014, an în care s-a
remarcat o creştere semnificativă a eficienţei în combaterea
corupţiei şi s-au înregistrat o serie de premiere de la
înfiinţarea DNA:
- cele mai
multe dosare penale înregistrate
- cele mai
multe dosare de soluţionat
- cele mai
multe dosare soluţionate
- cele mai
multe rechizitorii
- cele mai
multe condamnări în dosarele instrumentate
- cei mai
mulţi demnitari de rang înalt investigaţi.
Activitatea
DNA în anul 2014 poate fi caracterizată prin eficienţă sporită
în activitatea de combatere a corupţiei, investigarea unor dosare
complexe şi un grad înalt de diversitate a cazuisticii penale.
Fundamentul
acestei evoluţii pozitive a activităţii l-a constituit efortul
substanţial şi consecvent al colegilor din DNA.
Cei 86 de
procurori care au desfăşurat activităţi de urmărire penală în
2014 au avut de soluţionat peste 9100 de cauze, cel mai mare număr
de dosare de la înfiinţarea DNA. În medie, un procuror a efectuat
urmărire penală în aproape 105 cauze, un volum impresionant având
în vedere complexitatea dosarelor care intră în competenţa
direcţiei.
Numărul
rechizitoriilor a crescut semnificativ în anul 2014, fiind întocmite
317 rechizitorii, ceea ce arată preocuparea procurorilor pentru
soluţionarea cu precădere a cauzelor cu finalitate judiciară.
Datele
statistice confirmă eficienţa activităţii DNA precum şi faptul
că resursele investigative sunt canalizate către dosarele cu
finalitate judiciară.
Peste 1100
de inculpaţi au fost trimişi în judecată în anul 2014, iar
numărul persoanelor juridice trimise în judecată s-a dublat.
În anul
2014 a fost urmărită exercitarea eficientă a competenţelor
procurorului în faza de judecată.
Activitatea
judiciară a fost desfăşurată de 28 de procurori care au
participat în şedinţele de judecată la peste 10.200 cauze penale.
Peste 1.130
inculpaţi au fost condamnaţi definitiv, soluţiile pronunţate de
instanţe confirmând caracterul obiectiv şi profesionist al
cauzelor instrumentate de DNA.
Pe de altă
parte, procentul de achitări s-a menţinut ca şi în anii anteriori
la 9 %, sub media europeană, dar trebuie continuată preocuparea
pentru creşterea standardelor de calitate.
Obiectivele
stabilite pentru anul 2014 au fost realizate dovadă fiind
rezultatele pozitive în domeniile stabilite ca fiind prioritare.
Frauda și
corupția în achizițiile publice cu fonduri naționale și europene
continuă să reprezinte o pondere importantă în anchetele DNA. Au
fost înregistrate peste 700 de cauze având ca obiect suspiciuni de
săvârşire a unor infracţiuni în procedura de achiziţii
publice.
Frauda în
acest domeniu este îndreptată cu predilecţie spre fondurile
naţionale, cele comunitare fiind mai bine protejate prin existenţa
incriminărilor speciale în Legea 78/2000. De multe ori, există
situaţii în care atribuirea fiecărui contract este condiţionată
de plata unor sume de bani sau influenţarea procedurilor de
achiziţie se realizează prin persoane aflate în legătură cu
decidenţi politici.
Din
perspectiva tipologiilor de comitere, rezultă o perfecţionare a
mecanismelor de fraudare, iar domeniul achiziţiilor publice este
în continuare expus corupţiei.
Considerăm
că este necesară o abordare strategică în care instrumentele
punitive să se combine cu cele preventive. Numărul sesizărilor de
la instituţiile de control a scăzut în 2014, fiind extrem de
importantă continuarea colaborării pentru a asigura anchetelor
perspectivele de finalitate.
Calitatea
actului de justiţie depinde de oamenii care aplică legea, de aceea
corupţia în sistemul judiciar a fost şi rămâne una dintre
priorităţi. În 2014 au fost trimişi în judecată 35 magistraţi
şi au fost condamnaţi definitiv 20 magistraţi.
Analiza
datelor statistice ne arată că a crescut numărul magistraţilor
trimişi în judecată de DNA şi condamnaţi definitiv. Din
perspectiva noastră, această evoluţie nu reflectă neapărat o
creștere a numărului actelor de corupție în rândul
magistraților, ci mai degrabă o creștere a eficienţei
investigaţiilor DNA. Multe dintre dosare au fost iniţiate ca urmare
a sesizărilor formulate de justiţiabili, fapt ce reflectă
creşterea încrederii acordate mecanismelor justiţiei derulate prin
intermediul DNA.
În acelaşi
timp, numărul mare de magistrați inculpați an de an pentru
corupție, mai ales a celor care îndeplinesc funcţii de conducere,
trebuie să ne îngrijoreze pentru că reprezintă o vulnerabilitate
a sistemului judiciar care trebuie rezolvată cu prioritate.
Este
necesară şi dezvoltarea abordării preventive, intensificarea
educării deontologice judiciare, dar mai ales întărirea sistemului
de control intern. De multe ori, au existat sesizări anterioare la
Inspecţia Judiciară cu privire la magistraţii trimişi în
judecată de DNA, iar o cercetare mai riguroasă ar fi putut duce la
evitarea unor cazuri de corupţie în acest corp profesional.
În 2014 au
fost investigaţii în dosare cu impact major în rândul opiniei
publice. DNA a solicitat Parlamentului încuviințarea arestării a 9
parlamentari şi a formulat 12 cereri de încuviințare a urmăririi
penale faţă de miniştri şi foşti miniștri.
Este cel
mai mare număr de demnitari de rang înalt investigaţi de DNA
într-un an.
Este un
semn evident al independenţei DNA, iar investigarea corupţiei la
nivel înalt va continua, indiferent de funcţia administrativă sau
politică deţinută de persoana vizată.
Anchetele
DNA în 2014 au vizat domenii diversificate, cum ar fi retrocedări
ilegale ale proprietăţilor, sănătate, educaţie, achiziţii
publice, corupţie în legătură cu procesul legislativ sau fraude
cu fonduri europene.
Unele
anchete au împiedicat producerea unor prejudicii importante
bugetului de stat. Într-un singur dosar, intervenţia procurorilor a
prevenit producerea unui prejudiciu de peste 105 milioane euro, sumă
ce reprezintă de 5 ori bugetul DNA.
În alte
dosare, intervenţia procurorilor a blocat retrocedarea ilegală a
unor terenuri evitându-se prejudicierea statului cu suma de peste
300.000.000 euro.
Ca urmare a
reorganizării asumate şi realizate în anul 2014 a avut loc o
impulsionare a activităţii structurilor teritoriale şi o creştere
a eficienţei activităţii acestora. Rolul şi contribuţia
structurilor teritoriale au devenit din ce în ce mai importante.
Trebuie
evidenţiată aici investigarea unor cazuri de amploare, cu impact
deosebit în rândul societăţii efectuate de colegii din Braşov,
Cluj, Oradea, Ploieşti, Piteşti, Timişoara şi Suceava. O creştere
semnificativă a volumului de activitate şi a numărului de
rechizitorii s-a înregistrat la serviciile teritoriale Constanţa,
Craiova, Bacău, Galaţi, Iaşi, Alba şi Târgu Mureş.
Toate
aceste rezultate pozitive nu ar fi fost posibile fără contribuţia
profesională a poliţiştilor judiciari, a specialiştilor şi a
întregului personal care lucrează în DNA.
Nu trebuie
să uităm că pentru a realiza scopul legii penale este important ca
o persoană condamnată pentru corupţie să nu îşi păstreze
averea dobândită prin infracţiuni.
În 2014
valorile indisponibilizate de DNA au fost de peste 303 milioane euro,
ceea ce reprezintă de peste 13 ori bugetul nostru pentru un an.
Sumele
confiscate pot reprezenta o sursă semnificativă de venituri
publice, un element care nu trebuie ignorat.
Hotărârile
judecătoreşti rămase definitive în cauzele DNA în anul 2014 au
inclus confiscarea şi recuperarea de produse infracţionale în sumă
de peste 310.000.000 euro, de 3 ori mai mult decât în anul 2013.
Dacă
această sumă ar fi efectiv executată, ar putea fi asigurat fondul
de salarii pe care statul îl plăteşte medicilor din România
într-un an.
Este
important ca organele fiscale să execute efectiv aceste hotărâri.
Pe de altă
parte, activitatea DNA a fost influenţată de modificările
legislative survenite în 2014, impactul major fiind dat de
aplicarea noilor coduri. Aşa cum menţionam în 2013, înainte de
intrarea în vigoare, unele dispoziţii au creat dificultăţi în
practica organelor judiciare, aspect confirmat şi de deciziile de
neconstituţionalitate pronunţate în 2014.
În acest
sens, am înaintat Ministerului Justiţiei şi Consiliului Superior
al Magistraturii mai multe propuneri de modificare a legislaţiei
care pot influenţa eficienţa investigaţiilor anticorupţie. Aceste
propuneri vizează clarificarea unor dispoziţii care reglementează
probele şi procedeele probatorii, accesul la informaţii privind
datele de trafic legate de comunicaţiile electronice, regimul
imunităţilor parlamentare sau ministeriale şi procedura în camera
preliminară.
În 2014,
DNA a fost una dintre instituţiile ale cărei activităţi s-au
aflat în atenția opiniei publice, iar acest interes mediatic
ridicat nu poate fi oprit sau cenzurat de instituţia noastră.
Respectarea exigenţelor de transparenţă a devenit un obiectiv
prioritar al activităţii de comunicare publică desfăşurată de
instituţie, iar punerea datelor din dosar la dispoziţia
participanţilor în procesul penal, jurnaliştilor sau opiniei
publice s-a realizat strict cu respectarea legii şi a regulamentului
adoptat de CSM.
O realitate
care ne bucură şi ne dă încredere este aceea că interesul public
față de activitatea DNA este foarte ridicat, ceea ce se reflectă
inclusiv în dublarea numărului de accesări ale paginii de internet
în raport cu anul trecut.
Mult mai
important decât acest indicator este însă faptul că încrederea
publică în DNA a ajuns la cel mai ridicat nivel de la înfiinţarea
instituţiei. Potrivit unei cercetări sociologice, DNA se bucură de
o încredere de peste 55%, cea mai mare încredere pentru o
instituţie din sistemul judiciar.
Totodată,
în anul 2014 DNA a participat la un proiect pilot privind
identificarea elementelor de sustenabilitate a instituţiei, realizat
prin interviuri cu persoane din sistemul judiciar, societatea civilă
şi jurnalişti. Această analiză a indicat că performanţa DNA în
anul 2014 este considerată consistentă și credibilă.
Creşterea
încrederii publice în DNA se reflectă inclusiv în creșterea cu
78% a numărului de sesizări pe care le primim de la cetăţeni.
Din
perspectiva noastră, câştigarea încrederii publice s-a realizat
prin faptul că DNA a aplicat legea în mod egal, nu a avut şi nu
are rețineri în a atinge vârful piramidei rețelelor de corupție,
indiferent de apartenența politică sau calitatea oficială a
persoanelor cercetate.
Cetăţenii
au fost încurajaţi de anchetele deschise de DNA, dar în egală
măsură şi de practica instanțelor judecătorești, în special a
Înaltei Curți de Casaţie şi Justiţie. O treime din totalul
condamnaţilor pentru fapte de corupţie sunt în închisoare. Dacă
nu ar fi existat această abordare fermă și constantă a
judecătorilor, toate eforturile noastre ar fi fost inutile.
Suntem
conştienţi că un nivel ridicat de încredere înseamnă și o
responsabilitate pe măsură. Ştim că există un nivel uriaș de
așteptare al societății, dar asta ne motivează să continuăm ca
şi până acum lupta cu corupţia la nivel înalt. Vă asigur că
vom folosi această încredere cu bună credință şi determinare.
Este de
remarcat faptul că, la fel ca în anii anteriori, activitatea DNA a
fost apreciată de Comisia Europeană. Ultimele evaluări publice au
evidenţiat diversitatea razei de acțiune a cauzelor de corupție
implicând persoane din diferite partide politice și personalități
influente din lumea afacerilor.
Doamnelor
şi domnilor,
Suntem
într-un moment de bilanţ, în care trebuie să evaluăm corect
rezultatele, dar şi provocările cu care ne confruntăm.
Principala
vulnerabilitate şi, în acelaşi timp, marea provocare pentru DNA în
această perioadă este determinată de creşterea continuă a
volumului de activitate în condiţiile în care numărul de
procurori a rămas acelaşi de la înfiinţarea instituţiei.
Volumul de
activitate din 2014 este triplu faţă de anul înfiinţării
direcţiei şi aproape dublu faţă de acum 5 ani, deşi numărul de
procurori a rămas acelaşi.
Cu toate
acestea, numărul de dosare soluţionate a crescut în fiecare an,
fiind peste 4.100 de dosare finalizate în 2014, cel mai mare număr
de la înfiinţarea DNA.
Deşi
procurorii au soluţionat în fiecare an tot mai multe dosare, ritmul
de creştere a dosarelor noi a fost şi mai mare, astfel încât am
ajuns ca, la sfârşitul anului 2014 să avem încă de soluţionat
un număr de 5.000 cauze. Pentru a le putea finaliza ar fi nevoie să
nu se înregistreze nici un dosar nou, timp de cel puţin un an.
Imaginaţi-vă
presiunea care îl aşteaptă pe procuror în fiecare zi în care
merge la birou şi ştie că, indiferent cât de mult lucrează, va
fi la fel şi în perioada următoare, pentru că zilnic i se
repartizează cauzele nou înregistrate.
Nu putem
privi aceste cauze doar ca simple dosare, pentru ele că reprezintă
aşteptările a mii de oameni, care au rămas cu o situaţie juridică
incertă. Acest lucru afectează percepţia publică legată de
înfăptuirea actului de justiţie, de multe ori existând suspiciuni
privind perioada în care s-a finalizat dosarul.
Volumul
dosarelor aflate în prezent la DNA depăşeşte posibilităţile
fizice de lucru cu resursa umană disponibilă în prezent, mai ales
că avem în continuare un număr mare de cazuri nefinalizate din
anii anteriori.
Am dispus
măsuri de prioritizare a dosarelor restante, criteriile utilizate
vizând valoarea prejudiciului, riscul prescrierii faptelor sau
riscul ca prin intermediul funcţiei deţinute persoana să continue
activitatea infracţională.
Perioada de
soluţionare a dosarelor diferă, însă, în funcţie de natura
faptei, de elementele existente la data iniţierii investigaţiei şi
de necesitatea derulării unor proceduri de strângere sau completare
a probatoriului.
Pe de altă
parte, evoluţia cazului sau momentul adoptării unor măsuri
procesual penale nu depinde în mod exclusiv de procuror.
Orice
analiză trebuie să se raporteze la specificul dosarelor pe care le
instrumentăm. Complexitatea dosarelor DNA presupune situaţii în
care un procuror nu poate instrumenta întru-un mod eficient mai
multe dosare în acelaşi timp și am să vă dau doar exemplul
dosarului referitor la achiziția de licențe pentru calculatoare sau
dosarele privind retrocedări ilegale, exemplele în acest sens
putând fi multiple.
Acest
specific trebuie avut în vedere în momentul în care sunt evaluate
resursele necesare pentru buna funcţionare a instituţiei.
În aceste
condiţii, considerăm prioritară identificarea de soluţii care să
permită limitarea numărului de dosare ce revin procurorilor şi
soluţionarea în primul rând a cauzelor importante pentru
societate.
Din
perspectiva noastră, o primă rezolvare este creşterea numărului
de procurori şi am formulat deja o propunere de majorare a schemei
de procurori cu încă 50 de posturi. Trebuie să ne hotărâm dacă
ne dorim o justiţie eficientă sau procurori îngropaţi în munţi
de dosare.
Societatea
românească nu trebuie să se aștepte ca lupta împotriva corupției
să însemne doar arestări, inculpări și condamnări în dosarele
DNA.
Pentru ca
acțiunile noastre să aibă un efect durabil și să determine o
diminuare semnificativă a corupției, ele trebuie dublate de
acțiunile preventive desfășurate de celelalte instituții și
autorități ale statului, de mediul educațional și cel de afaceri.
Hotărârile
definitive pronunţate în dosarele DNA ar putea oferi pentru
analiști o parte consistentă din materialul necesar unei
radiografii a riscurilor şi vulnerabilităţilor statului de drept
în România.
Referitor
la colaborarea interinstituţională reconfirm faptul că DNA este
deschisă la cooperarea şi colaborarea cu orice instituţie a
statului care are atribuţii de identificare, investigare sau
judecare a faptelor de corupţie.
Continuarea
şi accentuarea cooperării interinstituţionale reprezintă o
prioritate a DNA și folosesc acest prilej pentru a le mulțumi încă
o dată partenerilor instituţionali care sunt prezenţi şi fără
de care, activitatea de combatere a corupţiei nu ar fi fost atât de
eficientă.
Totodată,
adresez mulţumiri reprezentanţilor ambasadelor prezente azi pentru
sprijinul în realizarea programelor internaţionale ale DNA şi
suportul lor constant al activităţii noastre.
Este
interesul general al societăţii ca eventualele modificări
legislative sau schimbări la nivelul unor instituţii partenere
consacrate ale DNA să nu genereze sincope în cooperarea derulată
în activitatea de combatere a corupţiei, mai ales că un nivel bun
de cooperare a fost construit în ani.
În 2015,
dincolo de continuarea instrumentării dosarelor de corupţie la
nivel înalt, priorităţile vor viza şi cauzele având ca obiect
frauda în domeniul achiziţiilor publice, utilizarea frauduloasă a
fondurilor europene, corupţia în mediul de afaceri şi în sistemul
de justiţie, corupţia în sistemul de educaţie şi sănătate, cu
accent pe recuperarea prejudiciilor şi confiscarea extinsă.
Activitatea
DNA trebuie să continue să fie definită prin profesionalism,
consecvenţă, operativitate, eficienţă, responsabilitate şi
transparenţă.
Stimaţi
invitaţi,
În final,
aş vrea să adresez câteva cuvinte colegilor mei.
Dragi
colegi,
Toate
rezultatele menţionate au fost obţinute prin efortul celor care
lucrează în DNA, un efort profesionist şi constant.
DNA nu este
un om. DNA este o instituţie. Împreună ne-am angajat să lucrăm
cu profesionalism şi corectitudine.
Pentru că
anchetele noastre au lovit în zone ce păreau intangibile sau au
vizat oameni ce păreau de neatins, am fost atacaţi în mod
constant.
Răspunsul
nostru a fost prompt, dar nu personal.
Am
continuat să ne desfăşurăm activitatea în mod profesionist, în
cadrul unor investigaţii eficiente şi imparţiale.
Nu au
contat şi nu contează banii din conturi, nu au contat şi nu
contează poziţia socială sau forţa financiară deţinută ori
controlată de cei pe care îi cercetăm. Fiecare atac ne-a apropiat,
ne-a mobilizat, iar solidaritatea şi corectitudinea au fost cele mai
importante atu uri pe care le-am avut.
Provocările
le trecem împreună ştiind că aparţinem unei instituţii
puternice, dedicată unui scop în care crede majoritatea cetăţenilor
– o Românie fără corupţie, în care lucrurile funcţionează
aşa cum trebuie, o ţară în care nu eşti nevoit să oferi mită
pentru a obţine ceea ce ţi se cuvine şi în care nimeni să nu
poată obţine prin corupţie un statut nemeritat, indiferent de
domeniul în care activează.
Îmi doresc
să continuăm împreună acest drum şi vă mulţumesc pentru efort,
pentru determinare şi pentru rezultatele din acest an.
BIROUL
DE INFORMARE ŞI RELAŢII PUBLICE
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu