Preşedintele executiv al Institutului de Investigarea a Crimelor
Comunismului şi Memoria Exilului Românesc, Radu Preda, a declarat
că este prima dată când instituţia pe care o conduce prezintă un
pachet de trei nume, însă doar doi dintre cei trei torţionari se
regăsesc în lista iniţială de 35 de persoane, prezentată de
IICCMER, scrie http://www.gandul.info.
Directorul general al IICCMER, Cosmin Budeancă, a
precizat că Refic Fizula, născut în 1925, în comuna Agigea,
judeţul Constanţa, a fost locţiitor politic la Penitenciarul Târgu
Mureş (în perioada 27 decembrie 1950 - 5 octombrie 1951), locţiitor
politic la Penitenciarul Caransebeş (5 octombrie - 31 decembrie
1951), locţiitor politic la Penitenciarul Făgăraş Central (31
decembrie 1951 - 21 noiembrie 1952), comandant la Penitenciarul Buzău
(1 iulie 1953 - 1 noiembrie 1955) şi comandant la Penitenciarul
Dumbrăveni (1 noiembrie 1955 - 1 iunie 1958).
Sesizarea procurorilor în cazul lui Refic Fizula
vizează perioada în care a lucrat la Penitenciarul Făgăraş.
Refic Fizula este acuzat de faptul că în
unităţile în care şi-a îndeplinit serviciul a manifestat un
comportament "abuziv şi pe alocuri violent".
"În concordanţă cu scopurile imediate ale
regimului, activitatea sa în cadrul Penitenciarului Fărăgaş a
fost apreciată de către superiori: «la unităţile Târgu Mureş
şi Făgăraş (cât a fost locţiilor politic), ofiţerul a reuşit
ca printr-o muncă politică susţinută să contribuie din plin la
creşterea şi educarea militarilor, asigurând prin aceasta paza şi
aplicarea regimului de penitenciar». În condiţiile în care la
Făgăraş regimul a fost unul cu veleităţi de exterminare,
contribuţia sa la aplicarea lui îl indică drept unul dintre
responsabilii pentru abuzurile din închisoare", arată IICCMER.
Tot la Făgăraş, în intervalul în care Refic
Fizula a asigurat "paza şi aplicarea regimului de penitenciar",
în mai puţin de un an au murit cel puţin 22 de deţinuţi politici
care aveau între 39 şi 71 de ani, potrivit datelor IICCMER.
"Cauzele deceselor indicate în actele de
moarte dovedesc că regimul de detenţie, alimentaţia şi îngrijirea
medicală au fost gândite în scopul eliminării fizice a
deţinuţilor: TBC osos, TBC renal, hipertrofie cardiacă, hemiplegia
membrelor inferioare, ulcer stomacal, ciroză. Relevante în acest
sens este cazul deţinutului politic Ioan Haiduc. Fost subşef de
poliţie în localitatea Turda, acesta a fost arestat la 27 iulie
1948. Conform comisarului şef Florin Şinca, autor al lucrării
«Martirii poliţiei române», Haiduc ajunsese «cu cangrenă şi
infirmitate la piciorul stâng», iar «infecţia s-a extins şi nu i
s-a acordat nicio îngrijire medicală după bătăile încasate aici
de la torţionarul Tibor Lazăr». În urma acestora a murit într-o
celulă de la Făgăraş la 5 februarie 1952", se arată în
biografia lui Fizula, întocmită de IICCMER.
Sursa citată a precizat că informaţiile găsite
sunt confirmate inclusiv de certificatul de deces.
IICCMER mai arată că trecerea lui Refic Fizula
prin Făgăraş nu a rămas nesesizată nici în viaţa civilă, unde
acesta "s-a remarcat" prin abuz şi violenţă. În
biografia acestuia se arată că în primele luni de la plecarea sa
din Făgăraş, la Regiunea MAI Ploieşti, Secţia Penitenicare, apar
o serie de reclamaţii: datorii neachitate la foşti subalterni,
datorii rămase pentru chirie, gaz, electricitate, dar şi o
reclamaţie din partea fosţilor proprietari ai imobilului
naţionalizat în care a locuit la Făgăraş.
Refig Fizula a rămas angajat al Direcţiei
Generale a Penitenciarelor şi Coloniilor de Muncă până în martie
1960, când a fost trecut în rezervă.
Materialul complet pe gandul.info.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu