Am fost la vânătoare de fazani în Portul Constanţa. Cu aparatul foto

Aseară, mi-am luat geanta pe spinare, şi am plecat, cum fac adesea, de la Poarta 5 a Portului Constanţa, către Poarta 1.

Agale, cu opriri dese, fac vreo două ore. Poate şi mai mult.

Doar ce am coborât de pe pasarela de la poarta 5...

Şi deodată am auzit strigătele specifice ale fazanului. Zic: hai că am dat lovitura. Fac nişte fotografii deşi ştiam că nu este deloc uşor. Mai ales că încercasem şi în alţi ani.

Eram, undeva, pe lângă poarta şantierului naval.

M-am băgat prin toate bălăriile, de acolo, poate-poate. Şi fazani erau destui. Chiar cred că am văzut vreo şase-şapte. De regulă singuri. Doar într-un caz am văzut doi.

Deşi aveam aparatul pregătit mi-a fost aproape imosibil să îi fotografiez. Sunt foarte vicleni şi nu sunt deloc ... fazani, aşa cum se crede.

Pe deasupra sunt şi foarte ageri. De fotografiat... Când zici că l-ai luat în obiectiv apeşi pe buton şi te trezeşti cu nimic pe monitor.

În iarba destul de înaltă li se vede doar capul viu colorat asemenea unui periscop care se roteşte în căutarea inamicului. În cazul ăsta eu eram inamicul.

Iar de viteza de deplasare prin iarbă ce să mai vorbim... Fazanul, acum apare, acum dispare.

În fine. Cu greutate mare am reuşit să prind unul în obiectiv.

După mărime este cocoş. Şi sigur este pentru că aceasta este sau ar trebui să fie perioada de clocit pentru femele.

Până la urmă cam asta a fost distracţia mea de ieri de după amiază. Ba m-a mai prins şi ploaia care m-a făcut ciuciulete. Că de la poarta şantierului naval, pe pasarelă, nu este prea puţin până la gara CFR.

Una peste alta a fost frumos. Şi pentru cine nu ştie: aproape peste tot la marginea Constanţei sunt fazani. Mă refer la păsări.

Postat: 19 aprilie 2015