Constanţa. Cantitate uriaşă de rapană capturată de Garda de Coastă. Valoare impresionantă. Ce este rapana (galerie foto)

Poliţiştii de frontieră din cadrul Gărzii de Coastă au acţionat pe linia prevenirii şi combaterii braconajului piscicol în zona de competenţă, identificând 10 cetăţeni români care transportau, cu cinci ambarcaţiuni cu motor, cantitatea de 3.119,28 kilograme melci de mare din specia rapană fără documente justificative.

În urma acţiunii desfăşurate în zona Periboina au fost ridicate în vederea confiscării bunuri evaluate la aproximativ 75.000 de euro.

În data de 30.05.2015, în jurul orei 19.00, în baza unui plan de acţiune pe linia prevenirii şi combaterii braconajului piscicol, poliţiştii de frontieră din cadrul Grupului de Nave Constanţa au desfăşurat o amplă acţiune în zona Periboina, judeţul Constanţa, unde au oprit pentru control cinci ambarcaţiuni cu motor, în care se aflau 10 persoane de sex masculin.

În urma controlului, în cele cinci ambrcaţiuni a fost depistată cantitatea de 3.119,28 kilograme melci marini din specia rapană, precum şi două unelte de pescuit comercial (beam-traul), pentru care persoanele în cauză, cu vârste cuprinse între 20 şi 40 de ani, domiciliate pe raza judeţului Constanţa, nu au putut prezenta documente justificative. De asemenea, bărbaţii nu deţineau documente legale nici pentru activitatea de pescuit comercial desfăţurată în zonă.

Poliţiştii de frontieră au ridicat în vederea confiscării cantitatea de rapană pe care au predat-o spre valorificare unei societăţi comerciale de profil, precum şi cele cinci ambarcaţiuni din fibră de sticlă, motoarele acestora şi uneltele de pescuit comercial, bunuri cu o valoare totală de aproximativ 75.000 de euro.

Persoanele în cauză sunt cercetate sub aspectul săvârşirii infracţiunilor de pescuit fără licenţă, deţinere şi transport fără documente legale a peştelui, icrelui sau produselor din peşte, folosirea de către persoane

neautorizate a uneltelor de pescuit comercial şi conducere a unor ambarcaţiuni fără brevet.

Ce este rapana

Potrivit wikipedia.org, Rapana (Rapana thomasiana, Rapana pontica, Rapana bezoar, Rapana Venosa), este un melc marin aparținând familiei Muricidae, clasa Gastropoda, încrengătura Mollusca. Trăiește pe substraturile nisipoase și stâncoase de la linia țărmului până la 30 metri adâncime.

Semnalat pentru prima dată în Marea Neagră în anul 1948 în zona portului Novorossiisk, Rusia, în 1963 începe să apară și în dreptul litoralului românesc. Rapana își are originea în Marea Japoniei, Marea Chinei și Marea Galbenă de unde a fost adus accidental pe carena navelor.

Rapana este un gastropod de talie mare, cu cochilia globuloasă și groasă, spiralată, compusă din 7-8 spire separate de suturi adânci. Marginea de sus a fiecărei spire este acoperită cu tuberculi cornoși. Atinge grosimea de 190/160mm. Canalul sifonal este relativ scurt și larg, cu o crestatură adâncă. Suprafața este diferit ornamentată și prezintă un șir de mameloane dispuse în spirală. De asemenea pe suprafața cochiliei se observă și ușoare coaste longitudinale. Apertura este foarte largă, de formă ovală, strălucitoare în interior, de culoare portocalie-roșcată. Culoarea cochiliei este de la galben pal la roșiatic-maroniu adesea cu benzi brune sau striuri colorate mai intens. Interiorul aperturii este portocaliu aprins, galben sau brun.

Rapana se înmulțește prin ouă. Durata incubării este de aproximativ 17 zile, în condițiile unei temperaturi a mediului de 18...20o C. Durata de viață a speciei este de peste 10 ani, iar în doi ani un exemplar tânăr ajunge la dimensiunile unui adult.

Impact ecologic

Impactul ecologic al acestui gastropod în Marea Neagră este unul negativ. Rapana este considerat un prădător (specie invazivă) datorită înmulțirii rapide, cât și a regimului alimentar compus din midii și stridii, ambele specii de moluște fiind extrem de importante în filtrarea apei mării dar și cu valoare economică.

În ultimul timp reducerea efectivelor de Rapana s-a accentuat în țările riverane Mării Negre, deoarece acestea au început exploatarea speciei în scopuri comerciale (culinare - este cunoscut pentru proprietățile sale afrodiziace) și să exporte cantități însemnate inițial în țările din Extremul Orient (800 de tone exportate anual de Turcia pe piețele din Japonia).

În prezent și România exploatează această resursă biologică, din care o anumită cantitate este destinată pieței interne.

Postat: 2 iunie 2015