„Deșteaptă-te,
române!”este imnul
național al României,
începând cu 1990.
Pentru
o vreme, a fost de asemenea imn național al Republicii
Democratice Moldovenești (1917
- 1918) și al
Republicii
Moldova (1991 -
1994).
Melodia
imnului a fost compusă de Anton
Pann, iar versurile și aranjamentul aparțin lui Andrei
Mureșanu (1816
- 1863), poet de
factură romantică, ziarist, traducător, un adevărat tribun al
epocii marcate de Revoluția
de la 1848.
Poemul „Un răsunet” al lui Andrei
Mureșanu, redactat și publicat în timpul Revoluției
de la 1848, a fost pus pe note în ziua în care autorul l-a
recitat câtorva prieteni brașoveni, fiind cântat pentru prima oară
la Brașov, într-o grădină din Șchei, și nu în data de 29
iulie 1848 la
Râmnicu
Vâlcea, așa cum este îndeobște cunoscut (deși nu se
precizează care era acel cântec patriotic, cântat de cei prezenți,
s-a presupus fără dovezi că era vorba despre acesta).
Continuarea pe
https://ro.wikipedia.org.
Imnul
de stat al României este alcătuit din unsprezece strofe.
La ocazii festive se interpretează strofele 1, 2, 4 și 11.
Deșteaptă-te, române, din somnul cel de
moarte,
În care te-adânciră barbarii de tirani!
Acum ori niciodată, croiește-ți altă soarte,
La care să se-nchine și cruzii tăi dușmani.
Acum ori niciodată să dăm dovezi la lume
Că-n aste mâni mai curge un sânge de roman,
Și că-n a noastre piepturi păstrăm cu fală-un nume
Triumfător în lupte, un nume de Traian!
Înalță-ți lata frunte și caută-n giur de tine,
Cum stau ca brazi în munte voinici sute de mii;
Un glas ei mai așteaptă și sar ca lupi în stâne,
Bătrâni, bărbați, juni, tineri, din munți și din câmpii!
Priviți, mărețe umbre, Mihai, Ștefan, Corvine,
Româna națiune, ai voștri strănepoți,
Cu brațele armate, cu focul vostru-n vine,
"Viața-n libertate ori moarte!" strigă toți.
Pre voi vă nimiciră a pizmei răutate
Și oarba neunire la Milcov și Carpați!
Dar noi, pătrunși la suflet de sfânta libertate,
Jurăm că vom da mâna, să fim pururea frați!
O mamă văduvită de la Mihai cel Mare
Pretinde de la fii-și azi mână d-ajutori,
Și blastămă cu lacrămi în ochi pe orișicare,
În astfel de pericul s-ar face vânzători!
De fulgere să piară, de trăsnet și pucioasă,
Oricare s-ar retrage din gloriosul loc,
Când patria sau mama, cu inima duioasă,
Va cere ca să trecem prin sabie și foc!
N-ajunse iataganul barbarei semilune,
A cărui plăgi fatale și azi le mai simțim;
Acum se vâră cnuta în vetrele străbune,
Dar martor ne e Domnul că vii nu o primim!
N-ajunse despotismul cu-ntreaga lui orbie,
Al cărui jug din seculi ca vitele-l purtăm;
Acum se-ncearcă cruzii, în oarba lor trufie,
Să ne răpească limba, dar morți numai o dăm!
Români din patru unghiuri, acum ori niciodată
Uniți-vă în cuget, uniți-vă-n simțiri!
Strigați în lumea largă că Dunărea-i furată
Prin intrigă și silă, viclene uneltiri!
Preoți, cu crucea-n frunte căci oastea e creștină,
Deviza-i libertate și scopul ei preasfânt.
Murim mai bine-n luptă, cu glorie deplină,
Decât să fim sclavi iarăși în vechiul nost'pământ.
În care te-adânciră barbarii de tirani!
Acum ori niciodată, croiește-ți altă soarte,
La care să se-nchine și cruzii tăi dușmani.
Acum ori niciodată să dăm dovezi la lume
Că-n aste mâni mai curge un sânge de roman,
Și că-n a noastre piepturi păstrăm cu fală-un nume
Triumfător în lupte, un nume de Traian!
Înalță-ți lata frunte și caută-n giur de tine,
Cum stau ca brazi în munte voinici sute de mii;
Un glas ei mai așteaptă și sar ca lupi în stâne,
Bătrâni, bărbați, juni, tineri, din munți și din câmpii!
Priviți, mărețe umbre, Mihai, Ștefan, Corvine,
Româna națiune, ai voștri strănepoți,
Cu brațele armate, cu focul vostru-n vine,
"Viața-n libertate ori moarte!" strigă toți.
Pre voi vă nimiciră a pizmei răutate
Și oarba neunire la Milcov și Carpați!
Dar noi, pătrunși la suflet de sfânta libertate,
Jurăm că vom da mâna, să fim pururea frați!
O mamă văduvită de la Mihai cel Mare
Pretinde de la fii-și azi mână d-ajutori,
Și blastămă cu lacrămi în ochi pe orișicare,
În astfel de pericul s-ar face vânzători!
De fulgere să piară, de trăsnet și pucioasă,
Oricare s-ar retrage din gloriosul loc,
Când patria sau mama, cu inima duioasă,
Va cere ca să trecem prin sabie și foc!
N-ajunse iataganul barbarei semilune,
A cărui plăgi fatale și azi le mai simțim;
Acum se vâră cnuta în vetrele străbune,
Dar martor ne e Domnul că vii nu o primim!
N-ajunse despotismul cu-ntreaga lui orbie,
Al cărui jug din seculi ca vitele-l purtăm;
Acum se-ncearcă cruzii, în oarba lor trufie,
Să ne răpească limba, dar morți numai o dăm!
Români din patru unghiuri, acum ori niciodată
Uniți-vă în cuget, uniți-vă-n simțiri!
Strigați în lumea largă că Dunărea-i furată
Prin intrigă și silă, viclene uneltiri!
Preoți, cu crucea-n frunte căci oastea e creștină,
Deviza-i libertate și scopul ei preasfânt.
Murim mai bine-n luptă, cu glorie deplină,
Decât să fim sclavi iarăși în vechiul nost'pământ.
Marinarii
militari sărbătoresc Ziua Imnului Naţional
Forţele
Navale Române vor participa miercuri, 29 iulie, alături de
structuri reprezentative ale autorităţilor locale şi centrale, la
ceremonii militare şi religioase organizate cu prilejul sărbătoririi
Zilei Imnului Naţional, astfel:
Constanţa
- Faleza din faţa Comandamentului Flotei – ora 10.00
Brăila
- Piaţa Independenţei – ora 11.00
Tulcea
- Piaţa Tricolorului – ora 10.00
- Faleza din faţa Comandamentului Flotei – ora 10.00
Brăila
- Piaţa Independenţei – ora 11.00
Tulcea
- Piaţa Tricolorului – ora 10.00
Bucureşti
- Piaţa Tricolorului – ora 09.00
- Piaţa Tricolorului – ora 09.00
Programul
manifestărilor va cuprinde alocuţiuni, un concert de fanfară
susţinut de Muzica Militară a Forţelor Navale, la Constanţa şi
defilarea Gărzilor de Onoare.
La
aceste activităţi au fost invitaţi reprezentanţi ai autorităţilor
publice locale, ai organizaţiilor neguvernamentale, militari din
garnizoanele Forţelor Navale, veterani de război, cadre militare în
rezervă şi în retragere, grupuri de copii etc.
Postat:
29
iulie 2015
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu