In fiecare an, pe data de 7 august, o praznuim pe Sfanta Teodora de la Sihla. Cuvioasa Teodora este prima romanca trecuta in randul sfintilor.
A fost fiica lui Stefan Joldea, armas, un fel de comandant de artilerie la Cetatea Neamtului. Stefan Joldea, a trait in comuna Vanatori-Neamt si a avut doua fiice pe Marghita (Marghiolita) si pe Teodora. Aceasta din urma se casatoreste cu Elefterie, insa, nu dupa mult timp cei doi vor intra in cinul monahal. Teodora a intrat la Schitul Varzaresti-Vrancea, iar sotul ei, la Schitul Poiana Marului. Cuvioasa Teodora ajunge ucenica egumenei manastirii, schimonahia Paisia. Din cauza turcilor, egumena se retrage in Muntii Buzaului impreuna cu Sfanta Teodora si cu cateva maici. Dupa zece ani de nevointa in Muntii Buzaului, ajunge in Muntii Neamtului.
Ieroschimonahul
Pavel, duhovnicul Sihastriei, a dus pe fericita Teodora in partile
Sihlei, unde se afla un bordei parasit. Acolo a ramas singura, numai
cu Hristos, si a petrecut multi ani in cea mai aspra nevointa
pustniceasca. Era la sfarsitul secolului al XVII-lea. Schitul Sihla
inca nu luase fiinta. Insa padurile din imprejurimi adaposteau
numerosi pustnici.
Dupa un
timp, Cuvioasa Teodora se muta din chilie in pestera de alaturi, unde
ramane pana la moarte, ostenindu-se in post si rugaciune, pentru ea
si pentru toata lumea. Putina hrana si-o procura, fie din fructele ce
i le oferea padurea, fie mai ales dintr-un fel de iedera, ce creste
pana azi pe stancile Sihlei,
numita "iarba dulce" sau "macrisul Sfintei
Teodora".
Dupa
moartea ieroschimonahului Pavel, vreme de cativa ani, nu a mai stiut
nimeni de existenta ei. Traditia mentioneaza ca parintii Sihastriei
observau cum pasarile intrau pe geamul trapezei si culegeau
faramituri de paine de pe masa, cu care zburau spre Muntii Sihlei.
Doi frati din Sihastria se invrednicesc sa o vada pe Teodora
invaluita intr-o lumina de foc. Sfanta le marturiseste acestora ca Il
rugase pe Dumnezeu, timp de 40 de zile, ca sa ii trimita un preot
care sa o impartaseasca, intrucat simtea ca trebuie sa plece in
curand la Hristos. Cei doi frati il aduc pe ieromonahul
Antonie, insotit de diaconul Lavrentie. Dupa ce si-a marturisit
pacatele si a fost impartasita cu Sfintele Taine, Sfanta Teodora si-a
ridicat privirile spre cer si, rostind cuvintele "Slava Tie
Doamne pentru toate", si-a dat duhul.
Parintii
citindu-i toata randuiala parastasului, au asezat sfantul ei trup in
mijlocul pesterii, unde a stat multa vreme. Dupa multi ani
ieromonahul Elefterie, auzind de toate acestea s-a retras la
Manastirea
Secu si de aici la Sihla, ca sa fie cat mai aproape de aceea care
i-a fost sotie si povatuitoare duhovniceasca. A trait tot sub
stancile Sihlei, rugandu-se lui Dumnezeu ziua si noaptea. Apoi
trecand din viata aceasta, a fost ingropat in poiana unde se afla
acum schitul.
Trupul
Sfintei Teodora a ramas tainuit in pestera, pana dupa anul 1830, cand
familia domnitorului moldovean Mihail Sturza, care a reinnoit Schitul
Sihla, a asezat moastele ei in racla de pret si le-a depus in
biserica schitului, spre inchinare. Apoi, zidind o biserica noua, la
mosia familiei din satul Miclauseni - Iasi, le-a adus in aceasta
biserica si multa lume venea aici sa se inchine sfintei. Dar in anul
1856, in timpul ocupatiei rusesti, moastele Sfintei Teodora au ajuns
la Lavra Pecerska din Kiev, unde sfanta este venerata cu numele de
Sfanta Teodora din Carpati.
Sinodul Bisericii Ortodoxe Romane, la 20 iunie 1992, a recunoscut si proclamat in mod solemn sfintenia Cuvioasei Teodora de la Sihla, stabilind ca zi de praznuire data de 7 august.
Sursa:
Calendar
Ortodox
Postat:
7 august 2015
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu